Ca vrem ca nu vrem, sezonul activ ne impinge sa ne dezvoltam. Ajungem la mijlocul verii si ne dam seama ca nu mai avem unde pune roiurile formate … sau culese. Foarte multi apicultori au inceput sa dezvolte crescatorii de matci din care sa obtina propriul material biologic.
Si uite asa ne trezim dupa mijlocul lunii august ca din stupina care in aprilie numara 20 familii, acum avem 40 de familii, pe langa care mai avem si vreo 30 de nuclee de imperechere (la mine in stupina, aceste valori erau exact acum 21 de ani).
Salutare tuturor, sunt Radu Pandrea si azi la sfatul zilei vorbim despre
- Ce ar trebui sa urmareasca apicultorii pentru intrarea in sezonul inactiv.
- Cum corelam parametrii care ne influenteaza deciziile
- Concluzionam cum trebuie sa arate o colonie la 1 septembrie pentru a trece iarna cu bine
Ca de obicei va recomand sa folositi caietul de notite si creionul pentru a va crea propria structura a acestui subiect, pe care apoi sa o puteti analiza si reanaliza constant.
- Sunt o serie de parametrii pe care apicultorul trebuie sa-i masoare, sa-i analizeze si pe urma sa-i coreleze, pentru a decide cu cine ierneaza. Cei mai importanti sunt:
- Puterea familiilor de albine
- Varsta populatiei active (albina doica comparativ cu albina lucratoare)
- Suprafata de puiet capacit si necapacit
- Varsta si vigurozitatea matcilor
- Rezervele de hrana proteica si glucidica
- Starea de sanatate a coloniilor
- Existenta inventarului apicol
2. Cateva sfaturi utile ca exemple de corelare a acestor parametrii
- Daca avem ponta buna, hranim intens pentru ca ponta sa continue pana cel tarziu la inceputul lunii octombrie; Daca nu avem ponta, oprim stimularea.
- Daca avem populatie suficienta, hranim intens pentru a face rezerve de iernare, analizand si varsta si vigurozitatea matcilor; Daca populatia este insuficienta gandim un plan de unificare.
- Daca coloniile sunt afectate de puiet varos, restrangeti-le pentru a le crea sanse de vindecare, ganditi planul de unificare si continuati tratamentele
- Daca o mare parte din albina unei colonii este batrana, ne gandim la unificare sau sacrificam acea colonie sa produca cat mai mari rezerve de hrana pe care mai apoi sa le impartim altor colonii.
- Daca nu avem inventar suficient, si cand spun inventar, ma refer la lazi in care sa se poata ierna, din nou vom gandi un plan de unificare
3. Analizam, corelam si recorelam pana cand ne da bine … si atunci concluzionam cum trebuie sa arate o colonie la 1 septembrie pentru a trece cu bine iarna.
Bineinteles ca raspunsul nu poate fi strict; valorile parametrilor despre care am vorbit sunt influentate de multi factori externi precum conditiile meteo, nivelul culesului din acel an, atacul parazitilor si al daunatorilor, predispozitia la roire (ca ne vine sa credem, ca nu, sunt “ani roitori”, in care orice albina ai avea dezvolta instinct de roire).
Acesti factori ne influenteaza parametrii pe care ii urmarim; deci in fiecare an trebuie sa ne setam minimul, maximul si optimul pentru fiecare parametru la un moment dat. Este una sa vorbim despre puterea familiei de albine la 1 august, alta sa vorbim despre acelasi parametru la 1 septembrie si cu totul altceva la 1 noiembrie.
Deci … fiecare apicultor trebuie sa analizeaza factorii care i-au influentat apicultura in acest sezon, sa masoare valoarea parametrilor pe care i-am amintit si sa-si evalueze performanta pentru a stabili cum trebuie sa arate o familie de albine la 1 septembrie.
In materialul urmator vom discuta concret despre Marimea minima a familiilor de albine la 1 septembrie. Daca te intereseaza acest subiect si inca nu esti inscris pe acest canal iti recomand sa apesi butonul rosu si clopotelul pentru notificare. Doar asa vei fi sigur ca vei beneficia de informatiile valoroase pe care vi le punem la dispozitie.